Mă gândeam uneori cât de maronie poate fi viaţa... Racii au avut întotdeauna suişuri şi coborâşuri în viaţă, iar mama avea grijă mereu să îmi amintească: un pas înainte, doi paşi înapoi.
Iar acum, ultima perioadă simt din plin că mi-am epuizat numărul de paşi pentru "înainte".
Parcă toate s-au maronit de ceva vreme. Viaţă personală, profesională, sănătate. Parcă acu' le-a apucat pe toate.
Dacă ar fi să spun primele două cuvinte care îmi vin în minte, cred că primul ar fi lehamite iar al doilea ar fi deznădejde....
6 comentarii:
De cand astept primenirea paginii.Am rastocit panarama aia de dictionar si mai vreau altceva de la taica popa. Nu ceea ce am gasit azi( dar e, totusi, un pas).
E o cromatica absolut naucitoare in jur si va implora s-o indesati pe retina! E gratis si spoieste sufletul sa nu cocleasca!
PS M-a canonit la slava veche Zacordonet si mai scolitul Vraciu.Pe dv?
Maronii sunt si frunzele toamna, maro este si ciocolata si mmmm!!, e atat de buna!
Rahatul poate fi si dulce - la fel cum viata poate fi si bucurie, nadejde, pasi inainte!
Nu poti cadea decat jos. Dupa aceea, plictisindu-te de atata "jos", te ridici! Cu forte proaspete! Si cu noi perspective - mai mult sau mai putin maronii!
Hai! Credinta si sanatate multa! Te imbratisez - prospat spalata pe maini! De curand, am schimbat un pampers si am nimerit, la propriu, cu mainile in ceva maro... :D
Eu am făcut cu Ioan Caproşu. El a fost mentorul şi şi-ar fi dorit chiar să rămân pe lângă dumnealui, însă am fost lichea mare...
Am mai făcut chirilică cu un asistent de-al dumnealui, Laurenţiu Rădvan, însă, oricât îl îndrăgesc pe Rădvan, nu pot spune că m-a învăţat vreo buchie:)
Recent am avut o tentativă de a buchisi pe la Arhivele Naţionale, însă după vreo trei şedinţe de sală de lectură am ajuns la concluzia că mi-am luat documente prea complicate (documente despre Cotroceni) aşa că uşor uşor am renunţat :)
Anda, viaţa e lungă... gustul e important:) Depinde gustul de la final :P
Năsăjduiesc spre mai bine şi eu:)
Intamplator, cu Caprosu am avut relatii stranse;era cu vreo trei ani si un cap inaintea mea, pe la studii.Si,in plus , este mitocean de Botosani.Am scris cu placere despre lucrarea lui, "Iasii vechilor zidiri".Nu stiam ca s-a legat si de predarea slavei vechi.
In rest, nimic despre culori?Recunosc,maroul nu-mi place, pentru ca am tot mâncat produse de astă culoare,in viaţă.
Scuze,nu vreau sa devin plictisitor (ca de obicei!), dar am o propunere:atacati un mic dictionar de terminologie religioasa slavona.E un deliciu ce a generat din "prosti da bogu",ce sonoritate are cuv. "blagovestenie", cum se lupta termenii slavoni cu cei latini (duh-spirit) etc,etc!Abia astept s-o faceti.Aveti si vocatie si informatie si umor.Iese, sigur, capodopera!
proiecte sunt .... destule. Însă, din păcate, timpul este mult prea limitat. Pentru că o zi de muncă începe dimineaţa şi se termină... când se termină ziua :), la care se mai adaugă câteva ore acasă.
E o idee bună şi vă mulţumesc pentru ea. O să o am în vedere.
Aşa mai sunt în lucru şi câteva lucrări micuţe (nuvele şi chiar un mic roman) pornind de la experienţa mea din Iaşi. Totul într-un stil destul de drăguţ. Din păcate şi proiectele acestea au început în urmă cu vreo doi ani şi nu prea au mai prins contur în ultima vreme.
Trimiteţi un comentariu