Rețete de post și nu numai




Drob de soia

Fierbem soia preț de vreo jumate de oră. Cartofii îi fierbem în coajă în alt vas, apoi îi curățăm și îi pasăm. Amestecăm  bine soia, după ce am scurs-o cu cartofii și verdeața, adăugăm sare,și chiper după gust.
Ingrediente:
  • vreo 100 de grame de fulgi de soia
  • 4 cartofi mari
  • 1 legatură de ceapă verde
  • 1 legătură sănătoasă de usturoi verde
  • 1 legatură patrunjel
  • 5 linguri pesmet
  • 50 g margarină
  • sare
  • chiper
Instructiuni:
Compoziția făcută se pune într-o tavă tapetată cu margarină și pesmet sau pe o folie de copt și o lăsați să se lege bine la foc preț de vreo jumătate de oră. Nu-i trebuie mult, că ingredientele oricum sunt fierte.
Drob de pește
Drobul ăsta se poate face și din pește. În loc de soia puneți o carne de crap novac, din ăsta de-al nostru, de Dunăre. După ce îl curățați de solți și mațe și îl spălați bine, îl dați într-un clocot să îi puteți scoate oasele. Carnea o rupeți cu mâna, nu prin mașină, că o macină prea tare și amestecați cu cartofii și verdețurile. Restul … la fel ca mai sus.


Crochete de cartofi



Ingrediente:
  • 500 g cartofi
  • 3 linguri făină
  • ghimbir
  • nucșoară
  • sare
  • ulei
  • sare
  • 1 legătură mărar
Instrucțiuni:
Spălăm cartofii și îi fierbem în coajă, în apă cu sare. Îi lăsăm să se răcească, îi decojim ți îi pasăm. Adăugăm sare, nucșoară, ghimbir, 3 linguri făina și amestecăm compoziția. Luăm cu mâna umezită în apă din compoziție și formăm crochete. Le dăm prin pesmet și le prăjim pe ambele părți. Le scoatem pe un șervet de hârtie. Vin să fie la ele...
   
 




Prajitura Flódni

Ingrediente:
·         300 g faină
·         125 g margarină
·         1 lingura de zahăr
·         1 vârf cuțit sare
·         5 g drojdie
·         100 ml vin alb
·         175 g mac măcinat
·         28 g miere
·         55 g stafide
·         62 g pesmet (alb) dulce
·         250 ml apă
·         coajă de lămâie
·         zahăr cu vanilie
·         150 g nucă macinata
·         265 g zahăr
·         coajă de portocale
·         375 g mere
·         22 g nucă macinată
·         scorțișoară
·         550 g dulceată de prune.

Instrucțiuni:
Punem într-un vas ingredientele pentru aluat - 300 g făină, 125 g margarină, 1 lingură de zahăr, 1 varf cuțit sare, 5 g drojdie, 100 ml vin alb. Framântăm până obținem un aluat uniform. Apoi îl punem să se odihnească în frigider. Ca să obținem umplura de mac avem nevoie de 175 g mac măcinat, 125 g zahăr, 15 g miere 10 g stafide, 10 g pesmet (alb) dulce (biscuiți măcinați), 125 ml apă, coajă de lămâie, zahar cu vanilie. Punem la fiert apa, mierea și zahărul. Cand au dat în clocot, le luam de pe foc și le adaugăm peste celelalte ingrediente. Amestecăm până omogenizăm compoziția. Umplutura de nucă o facem după aceiași pași folosiți la obținerea umpluturii de mac. Pentru umplutura de nucă avem nevoie de 150 g nucă măcinată, 125 g zahăr, 30 g pesmet (alb) dulce 13 g miere, 15 g stafide, 125 ml apă, coajă de lămâie, coajă de portocale, zahăr cu vanilie. Pentru umplutura de mere ne trebuie 375 g mere, 30 g stafide, 22 g nucă măcinată, 22 g pesmet (alb) dulce, scortișoară. Curățăm merele, le dăm pe răzătoare și le amestecăm bine cu ingredientele menționate. După ce am finalizat umpluturile, scoatem aluatul din frigider și îl porționăm în 5 bile pe care le vom întinde în forma de cerc. Apoi coacem trei foi, timp de 10 minute. Intindem într-o tavă de tort o foaie de aluat crudă. Peste ea se adaugă umplutura de mac. Peste aceasta punem o foaie coaptă și după aceea umplutura de nucă. Punem o alta foaie coaptă și un strat de dulceață de prune. Apoi punem ultimul blat copt și umplutura de mere. Peste umplutura de mere întindem o foaie de aluat crudă. Compoziția o dăm la copt pentru 50 de minute, într-un cuptor preîncălzit la 180 grade.





MĂCINICI


Pentru că este momentul potrivit, vă pun spre citire câteva rânduri de la Radu Anton Roman despre Mucenici, sau Măcinici

MĂCINICI

„Măcinicii“ se fac pentru 9 martie. Ortodocșii sărbătoresc în această zi pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevasta. E „ziua celor fără nume“, a celor care nu-și au prenumele dintre sfinți.
Din lungile ceremonii ale Anului Nou Agrar, din vechile ritualuri antice, sacrificii, acte și formule magice s-a păstrat, (lângă plită!) și modelarea unor simboluri ale jertfelor din aluat de făină de grâu, copt sau fiert, a unor figurine încărcate de semnificații sacre (ca și mărțișorul), ce se mănâncă sacramental de ziua morții Babei Dochia, 9 martie (echinocțiul de primăvară în Calendarul
Iulian): Măcinicii.
Măcinicii simbolizează sacrificiile făcute la Anul Nou, celebrat în vechime la echinocțiul de primăvară. Măcinicii au o bogată sinonimie zonală (Sfinți, Sfințișori, Sâmți, Bradoși, Brăduleți, Brândușei, Moși de Paresimi) și sunt preparați prin două tehnici culinare: coacerea sau fierberea aluatului modelat.
Aluatul din făină de grâu este frământat cu miere, i se adaugă miez de nucă și se coace în cuptor sau pe plită. Măcinicii sunt, de obicei, figurine antropomorfe, cu cap, ochi, nas, mâini și picioare, sau colaci în forma cifrei opt, imitând, de asemenea, chipul uman. Măcinicii pot avea și formă de albină, de pasăre, de brăduleți sau de cercuri, obținute prin presarea aluatului cu capătul țevii de soc. Gospodinele modelează și coc un număr fix de Sfinți, 40 sau 44 numiți și Moși sau Mucenici (în anumite zone, Moșii sunt spirite ale morților care își vizitează rudele în ziua de 9 Martie).

Măcinici moldovenești (copți):

• 1 kg făină • 500 ml apă • 1 linguriță sare
• 2 lingurițe drojdie • untdelemn pentru uns tava
• 4 linguri miez de nucă măcinat (sau cât vă place)
Sirop:
• 6 lingurițe zahăr (miere) – sau cât vă place
• zahăr vanilat • 1 ceașcă apă
Aluat:
• Se frământă un aluat dospit ca de pâine din făină, apă, sare și drojdie, se lasă la crescut 20 de minute
• Se răsucesc ,,șnururi“ de cocă de circa 1 cm grosime în formă de opturi
• Se pun la copt într-o tavă cu ulei
• Se fierbe apă cu miere până se îngroașă, se adaugă la sfârșit zahărul vanilat, se toarnă peste măcinici
• Se presară miez de nucă, se lasă să se înmoaie
Facem azi foarte multe lucruri fără să le știm sensul magic inițial. E atât de emoționant dar și atât de neliniștitor lucrul acesta, încât te poți clătina și ne-nțelege.
Gospodina care pune un ban sărbătoresc în colăceii de 9 martie, ca să vadă cui cade norocul în acel an, nu știe întotdeauna că, pentru o clipă, e soră bună cu străbunica ei neolitică, ce se închina la Terra Mater, cu sclava spartană cerând ajutor Herei și lui Artemis din Panteonul grec, cu matroana de lângă altarul Junonei romane, cu țăranca geto-latină invocând-o înfricoșată pe Dochia din mitologia româno-precreștină care, toate, de-a lungul a mii de ani, au trăit aceeași ceremonie ezoterică sau sacramentală la venirea Anului Nou Agrar, la începutul primăverii, prin același colăcel, cu un bănuț al norocului.

Aflarea norocului la măcinici însemna prepararea unei turte din făină de grâu în ziua de 9 martie, Anul Nou Agrar în Calendarul Popular, în care se introduce în timpul frământatului, o monedă de argint sau de aur. După coacerea aluatului în cuptor sau în țest, turta se taie în bucăți egale și se împarte la membrii familiei. Persoana care găsește moneda în bucata primită e cea mai norocoasă din casă (Gorj, Mehedinți).

Măcinici muntenești (fierți):
• 125 ml untdelemn • 500 ml apă
• 1 linguriță sare • 1 kg făină (sau cât primește uleiul și apa)
Sirop:
• 1 ceașcă miez de nucă măcinat • 1 linguriță scorțișoară
• 3 linguri zahăr (sau cât vă place) • coaja rasă de la o lămâie
• zahăr vanilat
• Se încălzește puțin apa
• Se cerne făina moviliță, se face o gropșoară
• În gropșoară se toarnă apă călduță, untdelemn și sare
• Se frământă până iese un aluat moale care se bate un sfert de oră, să se frăgezească
• Se întinde pe o planșetă presărată cu făină
• Se taie inele, cu un pahar mare și unul mic, și apoi se răsucesc opturi
• Se lasă să se usuce, 45 de minute
• Se fierb măcinicii 1 oră în 1,5 I apă
• Se adaugă tot ce e în rețetă și se lasă să mai undească încă 1 sfert de oră
• Când totul s-a răcit, se presară încă 2 lingurițe de miez de nucă fin măcinat

Indiferent de tehnica preparării și forma modelată, Măcinicii se împart pentru moși și strămoși în ziua de 9 martie.
Maie sau Măciucă – În ziua de Măcinici, prahovenii fac din aluat de făină de grâu un colac în forma de mai (ciocan uriaș din lemn) sau de măciucă care se coace în cuptor. Se mănâncă sacramental de întreaga familie, simbolizează ciocanul sau măciuca cu care Moșii (mucenicii) simbolul primăverii și al sacrificiului, loveau pământul, să alunge Baba larna.
Brăduleți – Colăcei preparafi la Sântoader, înmuiați în vin și mâncați de copii veri și văruțe în ziua Sântoaderului cel Mare în sudul Transilvaniei.
Beția rituală la Măcinici e obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9  martie, străvechi început de An Nou Agrar, celebrat la echinocțiulde primăvară. Conform tradiției, se credea că vinul băut la Măcinici se transforma de-a lungul anului în sânge și putere de muncă.
La Pornirea plugului în ziua de Măcinici se puneau în coarnele plugului sau în coarnele boilor câte un colac iar ceilalți se dădeau de pomană la vecini și rude.

SFINIȚIȘORII
În toate fările locuite de români este datină ca în ziua de 40 de Sfinți să se facă unul sau mai multe feluri de copturi, care se împărțesc apoi ca Moși întru amintirea sfinților, a căror memorie se serbează în această zi.
Unele dintre copturile acestea au formă de om sau albină, iar altele de porumbel sau colăcel, și se numesc în Bucovina: sfințișori; în Moldova: sfinți și sfințișori; în Muntenia: măcenice, măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți, brânduți, iar în Banat, și anume în părțile Oraviței, sânți sau sâmți, în Oravița, precum și în celelalte locuri montane, locuite de coloniști din țara Românească, brânduși și brândușei, iar pe la Lugoj, Timișoara și împrejurime, moși de paresimi, spre deosebire de ceilalți moși de peste an.
Sfinții sau sfințișorii în formă de om sunt un fel de turte asemenea turtelor dulci, cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grău frământată în miere, cu miez pisat sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau și numai niște turte simple, pe suprafața cărora însă se împunge cu o țeauă de soc ori de trestie figura unui om.
Sfințișorii în chip de albină, de porumbel sau hulubaș și de colăcel sunt făcuți asemenea din făină curată de grâu, cu acea deosebire numai că aceștia rar când se frământă în miere, ci mai adeseori se ung pe deasupra, după ce sau copt, cu miere și se presară cu miez de nucă.
În fine, mai e de observat încă și aceea că colacii sau colăceii, numiți sfinți sau mucenici, se fac de regulă îngemănați, în forma cifrei arabe 8, rar când simplu rotunzi, sau ca niște covrigei subțiri și mici, și asta din cauză ca și aceștia să aducă măcar în câtva cu chipul unui om.
Și deoarece sfințișorii, descriși în șirele de mai sus, închipuiesc pe cei 40, după unii chiar 44, de Sfinți sau Mucenici, de aceea fiecare româncă face câte 40-44 de astfel de turtițe, colăcei sau porumbei.
În unele părți din Muntenia, precum bunăoară în comuna Zănoaga, femeile, „pe lângă bradoși, ce-i fac în acea zi“, mai fac încă și un bradoș „mai mare, în formă de om, cu gură, urechi, nas, dar orb, și-l numesc, fiind din timpuri poate numit tot astfel, Uitata. Aceasta se face întru pomenirea tuturor morților, care în timpul anului ar fi fost uitați nepomeniți. Această Uitată este jucată de copii în jurul focului, ce se face în bătătură, apoi unsă cu miere și mâncată.
În Banat, pe lângă Sfinții despre care am vorbit mai sus, care sunt meniți celor Patruzeci de Mucenici și care se împart prin vecini și la cei săraci, mai este datină de a se da de pomană (sacrificiu), adică de a împărți ca Moși: păsule (fasole) slăită (sungalie) ori dreasă cu untdelemn, apoi nuci, poame, alune etc.
Acestea se numesc Moșii cei curați. „Tot la acești Moși ies economii (din Banat) la vii, moșii (pruni) și grâne, dar mai vârtos la pământele ce rodesc poame, și bând, după proverbul poporului, 40 (ori 44) de păhare de vin, varsă vin ori rachiu (vinars) la buciumii de vinie (vie), spre a rodi, și înconjurând ogorul îl afumă cu rânză, spre a fi ferit de rele, dând tot atunci de pomană colac (brănduși), vin, rachiu etc.“

Niciun comentariu :